In autocar, la putina vreme de la plecarea in pelerinajul in Rusia ( iunie 2011) am aflat mai multe despre noul mucenic Evghenie – tanarul soldat rus de doar 19 ani, care a fost luat ostatec de ceceni si omorat chiar de ziua lui, dupa trei luni jumatate de captivitate ( in 1996), pentru „simplul” motiv ca a refuzat sa isi scoata de la gat crucea, sa se dezica de Hristos. Dupa trei luni de chinuri, umilinte si maltratari zilnice, care puteau fi oprite oricand daca accepta lepadarea de Hristos, i-au taiat cu cruzime capul, injunghiindu-l cu un cutit, dar nu au indraznit sa se atinga de cruce. Mama sa a fost instiintata ca este dezertor din armata dar, cunoscandu-si copilul, nu a crezut. A vandut totul si a plecat in Cecenia sa-l caute, trecand prin campuri minate, avandu-L ajutor doar pe Domnul ( nici un sprijin din partea oficialilor rusi, vinovati de neglijenta care a dus la capturarea lui Evghenie si a inca trei camarazi). In barbaria lor, cecenii filmau modul in care ii chinuiau si executau pe prizonierii rusi, iar filmuletul de cateva minute cu mucenicia lui Evghenie a fost dat mamei sale, dupa rascumpararea trupului decapitat, la zece luni dupa executie; datorita cruzimii scenelor, poate fi insuportabil de urmarit ( n-am rezistat sa vad executia reala, in filmuletul de pe telefonul mobil care circula in autocar). In aceste conditii, reperand pe harta localitatea in care Evghenie Noul Mucenic este inmormantat – la Kurilovo, langa Podolsk, aprox 50 km sud de Moscova – nu a fost deloc greu sa luam decizia ca la plecare catre ţarã sa ne oprim la mormanul sau, pentru o scurta slujba de pomenire si pentru rugaciune. Doamne, da si copiilor nostri puterea de a ramane de partea lui Hristos, in vremurile de pe urma!

Am ajuns dimineata, inainte de 8, la Kurilovo. O localitate oarecare, insirata lateral de autostrada. Ni s-a aratat directia in care este cimitirul, dar soferii nu au reusit sa gaseasca drumul, asa incat ne-au lasat in prima parcare pe care au gasit-o, bombanind ca introducem obiective noi, necuprinse in programul unei zile si asa incarcate! Am luat-o cu totii ( 35 pelerini) pe o poteca de care nu eram siguri ca ne duce unde trebuie, traducatorul a ramas la masina, iar pe drum ne-am intalnit cu o singura persoana: l-am intrebat in limba engleza unde este biserica si domnul – zambitor, senin, de aproximativ 40 de ani – brusc s-a intors din drumul sau si ne-a condus, pana la capat. M-am mirat ca vorbeste engleza ( in Rusia nu multi stiu limbi straine, mai ales in sate), dar Tarib – asa se numea – mi-a spus ca este sirian, casatorit cu o rusoaica ortodoxa si ca s-a mutat de multi ani acolo. Mergea la serviciu. L-am intrebat daca este si el ortodox si mi-a spus ca nu – dar omenia, prietenia cu care ne-a ajutat arata ca este „pe cale”. L-am intrebat cum s-a adaptat in Rusia si raspunsul a fost: este mai bine decat la Damasc! Asadar, Domnul ne trimisese un musulman sa ne arate calea spre mucenicul Evghenie cel ucis cu cruzime de musulmani – aratandu-ne poate ca orice judecata globala, pripita, ne poate ingreuna cu pacate!

Momentul intalnirii cu chipul lui Evghenie, la mormantul sau, a fost miscator… Un monument de marmura neagra, cu chipul sau de copil in dreapta : 23 mai 1977 – 23 mai 1996, nastere si mucenicie in ziua Sf Ierarh Marturisitor Mihail al Sinadei. De altfel, mama sa a reusit sa aduca trupul tanarului mucenic acasa in ziua de 7/20 noiembrie 1996, in ziua pomenirii mucenicilor din Meletina. Acestia au fost soldati crestini in armata romana si, pentru ca au refuzat sa se lepede de Hristos, le-au fost taiate capetele (exact ca lui Evghenie). Numele unuia dintre acesti treizeci si trei de ostasi l-a purtat si Evghenie.

Pe monumentul de marmura neagra sunt trei chipuri, toti barbatii familiei Rodionov: in stanga tatal sau, Alexandru, mort de durere la doar 8 zile dupa inmormantarea acasa a lui Evghenie ( 28 noiembrie 1996), in centru fratele sau Viaceslav, mort in 22 mai 2004 ( dupa 8 ani, dar cu o zi inaintea celebrarii mucenicieil fratelui sau) si in dreapta, Evghenii Noul Mucenic (23 mai 1996), canonizat de Biserica Rusa. Iar pe mormantul din faţã.. ei bine, pe mormant crescuse trifori rosu (niciodata nu am vazut trifoi de culoarea aceasta!) si fragute, fragi din sangele sau mucenicesc! In dimineata insorita de iulie, slujba de pomenire a noului mucenic, oficiata de preotii nostri, ne-a adus in acelasi timp si tristete si bucurie in suflet: da, Hristos este viu, da, Evghenie deja s-a aratat in multe locuri din Rusia, grabnic ajutator – ajuta soldatii prizonieri sa evadeze, ajuta ranitii de razboi cand au dureri mari, ii ajuta pe cei din temnite, pe cei asupriti, pe cei care indura umilinte…

Astfel a inceput ziua de 11 iulie 2011 pentru noi, pelerinii romani aflati la final de pelerinaj in Rusia, zi ce avea sa se incheie cu inchinarea la Optina la mormintele celor trei noi mucenici – Ieromonahul Vasile, Monahii Trofin si Terapont – ucisi de un satanist in ziua de Pasti a anului 1993, pentru simplul motiv de a fi ales viata intru Hristos, de a fi calugari; si aceasta se intampla cu trei ani inaintea muceniciei  lui Evghenii. Toti acesti mucenici au avutlegaturi stranse cu mamele lor – Evghenii ii scria mamei poezii, Parintele Vasile se lumina la fata cand o vedea pe batrana sa mama, vizitandu-l la manastirea Optina… Iar daca mama lui Evghenii este o marturisitoare ramasa in lume, mama ieromonahului Vasile s-a calugarit, luand numele fiului sau: Vasilia, mama careia fiul i-a dat nume.

Ne puteau fi vecini, prieteni, frati sau copii… Au trait ca si noi, sub comunism, in aceleasi conditii de viata, ba chiar in Rusia prigonirea Bisericii a fost mult mai aspra. Dar la un anumit moment al vietii lor, au stiut sa-L aleaga pe Hristos, refuzand comoditatea lumii. Evghenii Rodionov, noul mucenic,noul Ioan Rusul, poate fi la fel de cald si de apropiat sufletelor noastre…

Maria Chirculescu

Miriam Turism

„Fraţii părinţi ai Schitului au proorocit pentru neamul cel de pe urmă. Ce am lucrat noi?, ziceau ei. Şi răspunzând unul din ei, mare cu viaţa şi cu numele, avva Ishirion, a zis: noi poruncile lui Dumnezeu le-am făcut. Şi răspunzând fraţii au zis: dar cei după noi, oare ce vor face? Şi a zis: vor să vină la jumătatea lucrului nostru. Şi au zis fraţii: dar cei după dânşii? A zis avva Ishirion: nu au nicidecum lucru cei ai neamului şi rândului aceluia, ci va să le vină lor ispită. Şi cei ce se vor afla lămuriţi în vremea aceea, mai mari şi decât noi şi decât părinţii noştri se vor afla.” (Patericul Egiptean)

„Diferita este varsta lor, dar credinta este una si aceeasi; diferite sunt nevointele lor, dar barbatia este aceeasi; aceia au murit demult, iar acesta… au fost ucisi de curand. Acesta este tezaurul Bisericii: in el sunt si margaritare noi si margaritare vechi… si sa nu-i cinstiti intr-un fel pe vechii mucenici si in alt fel pe noii mucenici…Nu cercetati timpul, ci cautati barbatia, evlavia sufleteasca, credinta neclintita, ravna insufletita si inflacarata…” (Sf Ioan Gura de Aur – sec IV).

Tags: Cecenia, Evghenie, Kurilovo, Mucenic, Ostasul, Sf.