Binecuvantare, bucurie, copii…

 

„ De vei asculta legile acestea, de le vei păzi şi le vei împlini, atunci şi Domnul Dumnezeul tău va ţine legământul şi mila Sa faţă de tine, cum S-a jurat El părinţilor tăi; Te va iubi, te va binecuvânta, te va înmulţi şi va binecuvânta rodul pântecelui tău, rodul pământului tău, pâinea ta, vinul tău, untdelemnul tău, pe cele născute ale vitelor tale mari şi ale oilor turmei tale în pământul acela, pentru care S-a jurat El părinţilor tăi să ţi-l dea ţie. Şi vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele şi nu se va afla sterp sau stearpă nici între ai tăi, nici între dobitoacele tale.” Deuteronomul, 7, 12-15

Pornind de la acest legământ, în Legea Veche familia fără copii era considerată fără binecuvântare, urâciune în fața Domnului. Însă nașterea la vârstă foarte înaintată a Saarei – soția Patriarhului Avraam și mama  Patriarhului Isaac ( Vechiul Testament), a Anei – mama Maicii Domnului, a Elisabetei – mama Inaintemergătorului și Botezătorului Ioan,  cel mai mare om nascut din femeie (Noul Testament), ne arată și faptul că neștiute sunt căile Domnului, ca El are o anume lucrare cu fiecare, iar pentru rugaciunea fierbinte, Dumnezeu dezleaga chiar și sterpiciunea la vârste înaintate… În zilele noastre însă, când despre contracepție se vorbește în școli, iar avortul este practicat pe scară largă în toate societățile creștine, greu este să mai înțelegi care este voia Domnului!  Și totuși, chiar și în cazurile aparent disperate, când familia își dorește cu ardoare prunci, iar aceștia nu mai vin, există o pedagogie a Celui de Sus, care ne învață o dată în plus că trebuie să ne bazăm doar pe El!

Sunt câteva locuri în Țara Sfântă în care se adună dovezi că sfințeniile luate de acolo, împreună cu postul și rugaciunea fierbinte, pot duce la naștere de prunci, Dumnezeu milostivindu-se de cei care se smeresc astfel… Iată câteva dintre aceste locuri sfinte, intrate ca atare în circuitul pelerinajelor:

 

GROTA LAPTELUI din Bethleem

La Bethleem, nu departe de Biserica Nașterii Domnului, cea construită peste peștera în care s-a născut Pruncul Iisus, se află o altă grotă  în care se spune că poposiseră Maica Domnului cu Pruncul Sfânt și cu Iosif, atunci când Iosif a primit în vis vestea de la înger că trebuie să plece cu toții în Egipt, pentru a scăpa de prigoana pe care Regele Irod o abătuse asupra copiilor mai mici de doi ani. Alăptând, în graba plecării, o picatura de lapte a căzut pe stânca grotei, care în acel moment s-a albit ( piatra fusese roșie până atunci). Prima capelă a fost ridicată aici în anul 385 și de atunci grota aceasta este mai mult decat un simplu loc de închinare. Din primele secole de după Hristos s-a facut legatură între piatra albă de calcar moale a grotei si sporirea fertilității în cazul familiilor fără copii și imbunătățirea lactației pentru proaspetele mame. Și astăzi, multe femei din zona Bethleemului, atât creștine cât și musulmane, vin aici pentru a se ruga și a-și rezolva problemele maternale.

Biserica Nașterii Domnului de la Bethleem se află în grija grec-ortodocșilor, însă aici, la Grota Laptelui, în anul 1872, călugării franciscani au fost cei care ridicat o biserică deasupra peșterii. Dat fiind renumele tămăduitor al grotei, pentru a evita degradarea ei accentuată, în ultimii 10 – 15 ani franciscanii au pus la vânzare contra unei sume modice pliculețe cu praf din Grota Laptelui, însoțite de un prospect în limba celui care cumpără (inclusiv în limba română). În prospect ei insistă ca, „ dacă veți fi ajutați de acest canon (rugaciune fierbinte [ortodoxă] la Maica Domnului și consumarea acestui praf, amestecat în apă sau lapte) și dacă veți primi binecuvântarea lui Dumnezeu prin darul unui copil, sunteți rugați să ne trimiteți o fotografie a familiei cu nou-născutul și, alăturat, o scrisoare cu mărturia despre miracolul la care ați fost părtași, pentru a o putea adauga la colecția de „Copii ai minunii”… Fie ca Domnul, cu mila Sa divină, prin mijlocirea Fecioarei Maria de la Grota Laptelui să vă ofere minunea pe care o implorați. Amin.”

Astfel că, în magazinul micuț de la intrarea în Grota Laptelui, doi pereți sunt înțesați cu fotografii cu bebeluși și mulțumiri adresate Maicii Domnului, sosite din toate colțurile lumii: Sri Lanka, Statele Unite, Canada, Anglia, Insulele Bermude și din multe alte țări, cu toții vorbind despre nașterea miraculoasă a copiilor lor, dupa ani intregi de așteptari și probleme și, într-un final, după ce s-au rugat fierbinte, folosind praf din această Grota a Laptelui. Găsim și o mărturie în limba romană, trimisă din București de familia Iordache: „ 30 octombrie 2010. Suntem o familie ortodoxă din București – Romania și prin această scrisoare dorim să îi mulțumim Maicii Domnului pentru binecuvântarea și bucuria pe care ne-a daruit-o și ne-o dăruiește prin neprețuitul ei ajutor! După trei ani de la începutul căsătoriei noastre, milostivul Dumnezeu ne-a binecuvântat cu copilașul pentru care ne-am rugat. Băiețelul nostru, numit Nectarius Ioan,  s-a născut în data de 07,08,2009 și are acum aproape un an și patru luni și de curând așteptăm un al doilea copil! Atașăm scrisorii noastre o fotografie a băiețelului nostru, pe când avea nouă luni. Cu sinceritate, Iordache Laurențiu-Vasile și Dana-Maria.

O altă relatare a minunilor înfăptuite de Maica Domnului în România, pentru cei care i s-au rugat fierbinte folosind praful de calcar din aceasă grotă, a facut-o Ileana Gafton în serialul Cancerul – o călătorie prin urechile acului (VII): „ Am cumpărat şi eu pliculeţe cu praful respectiv şi le-am adus în ţară cu scopul de a le da prietenilor şi cunoştinţelor care doresc să aibă copii şi nu pot să îi facă. Povestea este lungă, pentru că în aceste locuri am ajuns de cinci ori. Merită să vă spun doar două minuni care s-au întâmplat ca urmare a vizitei mele la Grota Laptelui. Într-un an, am luat-o şi pe fiica mea cu mine şi a cumpărat şi ea câteva pliculeţe pentru nişte colege care nu puteau avea copii. Una dintre ele era extrem de supărată deoarece soţul ei i-a spus că dacă nu face copii, el divorţează. Timp de şapte ani, s-a chinuit tânăra să aducă pe lume un copil şi a făcut sacrificii mari, dar degeaba. A recurs chiar şi la inseminări artificiale, a cheltuit o grămadă de bani, fără niciun rezultat. Soţul ei i-a spus că o părăseşte şi în cele din urmă a divorţat. După un timp, fiind avocat de profesie, tânăra, mergând pe la Poliţie, ca avocat din oficiu pentru un arestat, un poliţist a început să îi facă curte. Avocata a respins vehement avansurile poliţistului şi i-a povestit că nu-i arde de nicio curtuoazie, pentru că e mâhnită sufleteşte deoarece a divorţat. Lucrurile au continuat şi întâmplarea face că tânăra s-a mai întâlnit prin prisma profesiei cu poliţistul, acesta dându-i o întâlnire. În cele din urmă, avocata îi spune că ea are un handicap şi nu poate avea copii, motiv pentru care nu doreşte să se mai angajeze vreodată într-o relaţie. După câteva săptămâni, poliţistul o cere în căsătorie şi îi spune că el o place aşa cum este şi nu îi formulează astfel de pretenţii, o vrea pe ea şi gata. Una peste alta, cei doi s-au căsătorit şi au o relaţie bazată pe iubire. Fiica mea îi dă pliculeţul adus de la Grota Laptelui şi îi spune să citească instrucţiunile, adică să ţină post 40 de zile, să facă rugăciuni şi să consume praful din plic. Avocata a făcut toate acestea, din toată inima şi cu credinţă în Dumnezeu, în tot acest timp fiind susţinută de noul soţ, care a ţinut şi el post. După trei luni, femeia s-a dus la medic şi i-a spus că este însărcinată. Mai târziu, a născut un băieţel, căruia i-a pus numele David. Astăzi, băieţelul are în jur de doi anişori. Tânăra mămică i-a făcut o poză băieţelului şi i-a dat-o fiicei mele pentru a o trimite la Grota Laptelui, în semn de mulţumire lui Dumnezeu. În momentul în care am plecat din nou într-un pelerinaj în Ţara Sfântă, am luat poza copilului cu mine, fiind extrem de emoţionată că am posibilitatea să fac personal acest gest…. Prin translator, călugărul m-a rugat să scriu pe spatele pozei povestea bebeluşului şi faptul că a fost născut ca urmare a vizitei efectuate în acel loc, credinţei şi rugăciunilor, însoţite de post. Ne-a povestit că pozele care sunt aşezate în locul special amenajat sunt schimbate mereu, pentru ca toţi copiii născuţi ca dar al Bunului Dumnezeu şi Maicii Domnului să fie aşezaţi la loc de cinste. Povestea nu se termină aici, adevărul e că avocatei i-a rămas un vârf de cuţit de praf de la Grota Laptelui şi i l-a dat unei rude care se chinuia de 12 ani să aducă pe lume un copil. I-a povestit cum a procedat ea şi cum a binecuvântat-o Dumnezeu cu pruncul. Ruda ei a încercat toate variantele pământeşti ca să rămână însărcinată, inclusiv inseminarea artificială, şi tot degeaba. Cert e că avocata i-a dat restul de praf rămas, femeia l-a luat, a ţinut post, s-a rugat, a rămas însărcinată şi a adus pe lume – ce credeţi? – doi gemeni! Am rămas cu gura căscată şi eu, şi fiică-mea, şi cred că şi dumneavoastră. Aşadar, credeţi în Dumnezeu şi să ştiţi că este adevărată vorba: „Cere şi ţi se va da!”.

 

FINICUL FĂCĂTOR DE MINUNI al Sfântului Sava

Vestita Lavră a Sântului Sava din Pustiul Iudeii ( sec. al V-lea), una dintre cele mai renumite așezăminte monahale ale ortodoxiei,  a jucat un rol foarte important în formarea monahismului, în alcătuirea slujbelor bisericești ( Tipiconul Sfântului Sava fiind valabil și astăzi) și în apărarea ortodoxiei de erezi. Și pentru că doar bărbații pot vizita această mănăstire ( aceeași regula ca și la Muntele Athos) , femeile care ajung la poarta mănăstirii în pelerinaj primesc ca mângâiere cateva sfințenii: racla cu sfintele moaște pentru închinare, ulei tămăduitor ( pentru boli grave) de la candela Sf Sava, o sticla cu aghiazmă – apa izvorului din interiorul mănăstirii, apărut în mod miraculos și care are debit variabil, în funcție de câți viețuitori are mănăstirea – și de asemenea, se dăruiește celor care au nevoie câte o frunză din finicul făcător de minuni al Sfântului Sava, care este destinat familiilor evlavioase, dar sterile.

În textul conceput de către călugarii mănăstirii stă scris: „ preaevlavioșilor pelerini ai Sfintelor Locuri și ai Sfintei noastre Mănăstiri, țineți deja în mâinile voastre ca pe o prețioasă binecuvântare câteva frunze din finicul făcător de minuni pe care l-a sădit însuși Sfântul Sava în Lavra sa. Acest copac al sfântului se uscase în urmă cu câteva decenii, dar în mod minunat a odrăslit din nou, tânăr, în același loc, și continuă să săvârșească nenumărate minuni, în mod deosebit în familiile evlavioase, dar sterile. Iubiți frați în Hristos, nu uitați: condițiile de bază pentru ca harul lui Dumenzeu să lucreze sunt credința neclintită, frica de Dumenzeu și evlavia către Cuviosul.” Se cer: post – dupa puterea fiecăruia, înfrânare generală, rugaciune stăruitoare și spovedania și împărtășania regulată, iar la urmă trebuie facut un „ceai” cu aceste frunze de finic (uneori foarte mici, caci credința se cere a fi mare!).

Mai departe, textul precizează: „ Vă amintim că sterilitatea și neputința de a face copii în nici un caz nu constituie un blestem sau o pedeapsă a lui Dumenzeu. Dimpotrivă chiar, de foarte multe ori prin acest mod deosebit de pedagogie se maifestă bogata iubire a lui Dumnezeu, Care vrea ca întotdeauna să apelăm și să nădăjduim în pronia Sa atotputernică și atot bună, iar nu în ceva pământesc. Amintiți-vă câte femei sterpe din Sfânta Scriptură, prin răbdare și prin desăvârșită dragoste și nădejde în mila lui Dumnezeu, au devenit cele mai fericite mame: Ana – mama proorocului Samuel, Elisabeta – mama Cinstitului Inaintemergător, Sfânta Ana – bunica Domnului, mama Preasfintei noastre – și o mulțime de alte sfinte din Noul Testament, cu ale căror nume ar trebui să se scrie o carte osebită. Iubiții noștri frați, să-L lăsăm pe Dumnezeu să lucreze, așa cum știe El. Să-I mulțumim întotdeauna și pentru binecuvântările Sale și pentru binecuvântatele Sale pedagogii pământești. Un singur lucru să-l ținem minte bine: Domnul nu vrea să-I dăm ca să ne dea, ci să-I dăruim odată cu buna noastră dispoziție și inima noastră curată. Dacă vreodată vă va învrednici și veți dobândi copii, să nu credeți că vă aparțin la modul exclusiv. Toate sunt darurile Lui. Dacă iarăși nu vă va dărui, din iubire lucrează, numai și numai din iubire. Să învățăm să nu căutăm doar darurile lui Dumenzeu, ci să cerem de la Insuși Dumnezeu și Împărăția Lui, așa cum ne-a spus (Matei 6,33); atunci toate acele lucruri de care realmente avem nevoie ni le va dărui în chip bogat și cu cuviință dumnezeiască. Vă urăm din tot sufletul ca harul lui Dumenzeu și binecuvântarea Sfântului Sava să vă insoțească pretutindeni și pururea.”

Părintele a adaugat faptul că multe familii din întreaga lume, care au dobândit copii prin mijlocirea Sfântului Sava și al finicului sau, au revenit la Mănăstirea Sf Sava să mulțumească Domnului pentru ajutorul dat!

 

ICOANA MAICII DOMNULUII – Muntele Tabor

La mănăstirea ortodoxă de pe Muntele Tabor – muntele Schimbării la Față a Mântuitorului, locul în care Iisus Hristos și-a revelat, pentru întaia dată în fața ucenicilor, caracterul Său dumnezeiesc, există o icoana a Maicii Domnului neobișnuită (pare a fi tipărită pe un ziar), dar mare făcătoare de minuni! Numele icoanei este „ Maica Domnului, trandafirul cel nevestejit”, aceasta părând a fi o copie a celebrei  icoane a Maicii Domnului de la Mănăstirea Marea Meteora din Grecia, a cărui hram este chiar Schimbarea la Față a Mântuitorului!

In mănăstirea de pe Tabor, ctitorită în sec al XIX-lea de către Arhimandritul român Irinarh Rosetti (pe locul vechii mănăstiri ridicată aici de către Sfânta Împărăteasă Elena) și cedată ulterior grecilor, din lipsa monahilor români care să continue lucrarea, viețuiesc astăzi câteva maici românce. Una dintre ele ne povestește istoria acestei icoane speciale a Maicii Domnului:

Un credincios din Insula Creta a dorit să ajungă în Țara Sfântă, dar nu a avut posibilitatea. Atunci, a pus această icoană a Maicii Domnului intr-o sticlă, a mers la malul Mării Mediterane, a aruncat sticla în mare și s-a rugat: „ Maicuța Domnului, daca nu pot eu să ajung în Țara Sfântă, măcar această icoană să ajungă – dar să fie nu după voia mea ci după voia ta! ” Știți cum este marea, învolburată, dar Maica Domnului i-a facut drum! Trei luni a făcut sticla cu icoana între Insula Creta și Israel ( distanța este de o mie de kilometri). Vedeți că lângă icoană este, înrămată, scrisoarea de răspuns a Mitropolitului de Ierusalim către acel om (care își trimisese adresa, odata cu icoana) și este datată în anul 1958, la zece ani după declararea independenței Statului Israel. Maica continuă: La putină vreme, icoana a început să fie făcătoare de minuni, mai ales legate de nașterea de prunci. Nenumărate familii au revenit și au spus că prin rugaciune la această icoană, Maica Domnului i-a ajutat – printre aceștia, de curând, chiar o familie din Romania, care de 13 ani îsi dorea copii!

Icoana aceasta este intotdeauna înconjurată de mulțime de fotografii – poate ca nici o alta din Țara Sfântă!- și de plăcuțe metalice, care exprimă cererile pelerinilor către Maica Domnului! Chiar eu pot să dau mărturie pentru o întâmplare neobișnuită: fără să știu că această icoană are legătură cu copiii, acum vreo doi ani,  când o prietenă din Los Angeles mi-a trimis fotografia nepoțelului ei, pentru a o pune într-unul dintre Locurile Sfinte din Israel, m-am gândit automat la această icoană de pe Tabor, deși puteam să duc fotografia oriunde: în Bethleem, în Ierusalim, în Galileea… Iar când am întrebat-o pe prietena mea, telefonic, unde dorește totuși să duc fotografia, ea a răspuns repede : la icoana de pe Muntele Tabor! Ne-am mirat amândouă de această „coincidență”! Abia acum, de curând, am aflat și eu, de la maica româncă,  faptul că icoana aceasta neobișnuită a Maicii Domnului ajută pruncii cu toată puterea și binecuvântarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu!

 

Maria Chirculescu

Miriam Turism