Pelerin in Grecia

Insula Corfu, 4 si 5 septembrie 2005

La Sf. Spiridon, mare facator de minuni

Am ajuns in Insula Corfu  – acolo unde Sf Spiridon avea sa ne faca una dintre cele mai calde surprize ale pelerinajului nostru in Grecia – pe ape, cand se ingemana ziua cu noaptea. In Kerkyra, capitala insulei, ne-am cazat in graba la hotelul de pe tarm, l-am vizitat pe Sf Spiridon pe cand biserica se inchidea, apoi, grabiti fiind de calauza noastra duhovniceasca – Parintele Damaschin de la Sf Munte Athos –- ne-am urcat in microbuz si am inceput urcusul pe muntele care strajuieste capitala insulei. Stiam ca acolo este o manastire. Pe drum, parintele ne intreaba: nu vreti sa mancati o ciorba? Abia atiunci ne-am dat seama ca, de la inceputul pelerinajului nostru in Grecia, adica de vreo 8 zile, noi nu mancasem ciorba!

Cum sa nu vrem!? Hai sa ne grabim, va duc eu la o taverna unde sunt niste ospatarite romance, stau aici de mai multi ani, dar sunt atat de prostute, ca nici cu buletinul in mana nu stiu cum le cheama! Noi ne cam obisnuisem cu glumele parintelui Damaschin, cel plin de iubire pentru noi, si ne intrebam ce urmeaza…

S-a facut noapte de-a dreptul, noi urcam pe serpentine, am trecut si de manastirea luminata, dar tot mergeam. La un moment dat parintele a oprit microbuzul, toti cei 18 oameni am coborat in soseaua lata, fara sa vedem nimic in intuneric… ba da, o candela in marginea drumului. Langa candela, o poarta, dincolo de care trecand, am inceput sa coboram pe trepte. Eram la manastirea Sf Paraschievi, asezata pe rapa, in lateralul drumului, asa incat nu era deloc greu sa treci cu masina fara sa vezi nimica.

Ne astepta jos Maica Stareta Ecaterina, tanara ( 28 ani) si frumoasa ca o cadra, cu masa pusa, gatise special ciorba pentru noi! Alaturi de ea, sora ei de 25 de ani, mama si tata. Ei erau SINGURII locuitori ai acestei manastiri grecesti si isi facusera acolo o gospodarie ca acasa, la Galati: cu gradina de legume si closca pe oua, cu toate cele necesare unor gospodari adevarati. Aveam sa aflam ca Maica Stareta este venita aici de acum 10 ani, de la o manastire din Moldova, adusa de un episcop grec care a cerut Mitropolitului Moldovei calugarite romance, ca sa inmulteasca vietuitorii sfintelor manastiri grecesti. A facut ascultare la inceput in alta manastire, apoi a venit aici, si-a adus si sora mai mica atunci cand a aflat ca aceasta era grav bolnava intr-un spital din Romania, iar de vreo 3 ani, mama si tatal lor au vandut intreaga gospodarie de la Galati si li s-au alaturat,  sa se nevoiasca in pamant strain, alaturi de fete… Si mama si tatal, in tineretile lor, fiecare dintre ei, avusesera gand de calugarie…

Masa a fost minunata, nu ne mai venea sa ne despartim de ei, cand ne-a venit un gand: putem sa facem o slujba de noapte aici? Parintele Cristian ( pelerin din grupul nostru)  isi dorea cu ardoare sa slujeasca, noi uitasem oboseala acumulata de vreo 7-8 zile de pelerinaj, iar maica stareta – maica stareta era cea mai bucuroasa: Sfanta Liturighie in limba romana in manastirea ei, in care rar vin preoti sa slujeasca! ( In Grecia nu are fiecare manastire preot, ci slujitorii Domnului sunt trimisi / repartizati, pentru diverse slujbe, sa slujeasca intr-o manastire sau alta – asa este randuiala. Vin, slujesc si pleaca imediat).

Ne-am organizat repede: Parintele Cristian a ramas sa se pregateasca, noi am plecat jos in oras sa dormim la hotel, urmand ca la ora 5 sa fim aici pentru slujba de noapte!

Greu, greu de redat ceea ce am trait noi acolo, in timpul Sfintei Liturghii! Am plans si ne-am rugat, pentru noi si pentru locul acela in care simteam si romaneste si greceste si L-am simtit pe Dumnezeu atat de aproape sufletelor noastre… manturea noastra – mantuirea lor, iertarea pacatelor noastre – iertarea pacatelor lor, dezradacinare de tara si inradacinare intru Domnul…

Maica Stareta Ecaterina a intrebat a doua zi: “cine este acest preot tanar care a slujit? Parca este dintre parintii cei vechi… “ Odata in plus, ni se confirma substanta sfanta din care stiam – simtisem si acasa- ca este plamadit Parintele Cristian.

Ne-am despartit cu greu de gazdele noastre de la manastirea pierduta in muntele insulei Corfu. Ne-am desprins de ei cu dragoste, lasand o parte din sufletul noastru acolo – si am mers sa-l vizitam cu adevarat, pe indelete, pe Sf Spiridon.

La biserica Sf Spiridon vine lume multa, dar noua ne-a mai oferit un dar: dupa putina asteptare, a fost deschisa racla cu sfintele moaste, ca sa ne putem inchina si noi, grupul de romani. Vorba parintelui Cristian: “ati vazut cum era Sf Spiridon cand au deschis racla? Putin intors, ca si cum atunci s-ar fi aruncat acolo, ca sa fie gasit de catre noi la locul cuvenit!”  Dragul de Sf Spiridon, mare facator de minuni ( praznuit in 12 decembrie), cel care isi toceste cateva perechi de papuci pe an, alergand prin lume sa faca bine celor care au nevoie de ajutorul sau! Chiar asa: este singurul sfant despre care am auzit ca i se tocesc papucii, desi moastele sale… raman la Corfu; iar acest lucru SE VEDE! Si noi ne-am uitat la papucii sfantuli, dar se pare ca erau de curand schimbari (papuci “de casa” de catifea rosie), erau noi, in schimb am primit fiecare cate un pliculet cu patratele taiate din papucii mai vechi, bucati care sunt date inchinatorilor la sfintele moaste! Dintr-o data Sf Spiridon ne-a devenit foarte apropiat, ca un prieten sugubat si bun – nici chiar in icoana nu sta drept, ca alti sfinti, ci e putin intors si ne binecuvanteaza cu dragoste!

Inutil sa spun ca, dupa ce m-am intors acasa, am pus icoana Sf Spiridon in agentia noastra, sa o vada toata lumea! Si nu dupa multa vreme am avut cateva tranzactii atat de bune, incat am scapat de cateva datorii greu se dus si aflate la scadenta . Sf Spiridon a trecut si pe la noi prin Covasna, cu papucii sai.

Sfinte Ierarhe Spiridoane, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

Maria Chirculescu

MIRIAM TURISM