pelerinaje in rusia pelerinaje in ucraina pelerinaje in grecia pelerinaje in israel pelerinaje in egipt pelerinaje in europa pelerinaje pe alte continente pelerinaje in romania

Egipt: Alexandria, mucenicii Anului Nou 2011


12 aprilie 2011: Michael, ghidul nostru egiptean – crestin copt ortodox – ne arata la intrarea in Manastirea Sfantului Mina mormantul celor 24 de mucenici crestini ucisi de musulmani recent, in noaptea Anului Nou 2011. Ne spune ca ei, coptii, au obiceiul ca la cumpana anilor sa fie in biserici, pentru a se ruga Domnului alaturi de preotii lor. El era chiar in Alexandria impreuna cu un grup de canadieni, dar nu s-a aflat in biserica de cartier in care s-a produs explozia ci a ajuns acolo abia a doua zi. Filmul de pe telefonul sau este rascolitor: urme de sange pe peretii bisericii, pe caldaram, pe moscheia de alaturi, pete acoperite cu ziare, o femeie care se zbate spasmodic si isi boceste, neimpacata, fiica  ucisa in atentat… Michael spune ca a doua zi dupa atentat inca se vedeau maini, picioare, resturi de corpuri umane proiectate la distanta fata de intrarea in lacasul de cult in care, la ora 0,20 in prima zi a acestui an, a fost declansata explozia care viza comunitatea crestina copta  adunata la rugaciune (musulmanii nu se aflau pe strada la acea ora). Din cei 1000 de crestini participanti la slujba, 21 de oameni au murit imediat, altii aproape 90 au fost spitalizati – dintre acestia inca 3 murind ulterior, astfel incat numarul final al victimelor atentatului este de 24 de persoane.

Cu ce suflet au adunat crestinii copti resturile umane ale celor apropiati lor, ucisi de bomba de 100 kg explozibil, detonata dintr-o masina lasata in fata bisericii? Furiosi pe incapacitatea politiei de a-i proteja fata de amenintarile teroriste musulmane in crestere, crestinii au scandat, acolo: „ Cu sangele si cu sufletul nostru rascumparam Crucea”. Biserica a adapostit peste noapte corpurile celor ucisi, iar inmormantarea s-a facut ca pentru mucenici, toti impreuna, la manastirea Sfantului Mina, la 30 km vest de Alexandria. La inmormantare au participat intre 5.000 si 10.000 de crestini copti, slujba fiind oficiata de Mitropolitul Pahomios, delegatul Papei Senuda, conducatorul Bisericii ortodoxe Copt Egiptene. Michael ne arata inca cateva fotografii de pe telefonul sau: la parastasul de 40 de zile al noilor mucenici, pe cerul albastru al zilei a aparut o cruce enorma, foarte clara, desenata de nori…

Nu va spun nimic despre musulmani, pentru ca nici Michael cel vesel de obicei, nu ne-a spus nimic. Singurul raspuns la intrebarea mea despre cum traiesc crestinii in Egiptul islamic a fost acela ca a fi crestin inseamna a fi pregatit sa mori pentru Hristos in orice clipa; apoi a dat din umeri: asta este!

Venisem la Manastirea Sfantului Mina sa ne rugam sfantului mare mucenic, atat de drag noua… Dupa inchinare, la plecare, am mers catre mormantul celor 24 de mucenici crestini ajunsi la Domnul acum, cu abia trei luni in urma. Un mormant mare, pe masura jertfei lor atat de recente…Egiptenii copti au manifestari de copil: intr-un copac, mai in spate, este agatat un poster cu chipul a 20 de mucenici zambitori, cu coronita muceniciei deasupra capului. Pe zid, un alt poster galben, cu numele tuturor acestora scrise in araba. Oricata durere ar fi fost in sufletul lor, familiile nu si-au luat mortii acasa, avand cu totii constiinta apartenentei la Biserica lui Hristos.Michael ne explica in fata unei fotografii mari, asezata la baza celei mai impunatoare cruci: cele doua doamne din lateral erau surori, ca si cele doua fete din mijloc – si ele tot surori. Una dintre maicile din grupul nostru de pelerini, impresionata de chipul fetitei, intreaba cum o cheama – se numea Martina si avea 14 ani. Maica ma roaga sa fac o fotografie clara, de aproape, a chipului fetitei, pentru a se ruga ei ca la o icoana. O alta maica spune: „Domnul nu ia pe oricine, la intamplare, i-a ales pe cei mai buni…” Troparul sfintilor mucenici se inalta cu emotie din pieptul tuturor pelerinilor romani aflati acum aici.

De langa mormant ne privesc doi adolescenti egipteni, care au stat prin preajma de cand grupul nostru a venit sa cerceteze mormantul de la intrarea Manastirii Sf Mina . Cel mai inalt dintre ei vine si ne intreaba de unde suntem. Ne spune ca se numeste Mina si ne roaga sa ii facem o fotografie langa crucea mucenicilor. Si daca nimic nu este intamplator, este ca si cum insusi tanarul Mare Mucenic Mina, ostasul egiptean retras in pustiu, care a avut viziunea primirii de la ingeri a trei cununi in numele Sfintei Treimi – cununa castitatii, a vietii pustnicesti si a muceniciei – ar fi primit langa manastirea sa si ar fi binecuvantat mormantul celor 24 de egipteni, omorati astazipentru simplul fapt de a fi crestini in tara islamica.

Din primele veacuri de dupa Hristos (cand Egiptul a imbratisat crestinismul, devenind tara eminamente ortodoxa) si pana in secolul XXI (cand coptii, crestini – descendentii directi ai poporului faraonilor – reprezinta doar 10% din populatie) , aproape in fiecare veac s-a consemnat aici acelasi destin jertfelnic, de impartasire pe deplin asumata a Potirului suferintelor lui Hristos; ca sa se implineasca proorocia de la Isaia 19, care spune: „Binecuvantat fii Egipt, poporul Meu”.

Maria Chirculescu

Miriam Turism

Tags: , , , , , ,