Miriam Turism: Pelerinaje si programe turistice in tara sfanta

MIRIAM TURISM
Sunati-ne la:
004-0723-645-180 si
004-0722-220-631.
MIRIAM TURISM : programe diverse, in intreaga lume, pentru sufletul dv!

Rusia, Icoana Maicii Domnului din Tihvin

Luni 23 iunie 2008 – Plecand de la Sf Alexandru din Svir, obositi dar mangaiati de sfant, am reusit sa adormim in autocar. Cand am facut ochii mari, eram chiar pe strazile Tihvinului, soferii cautau Manastirea Adormirii Maicii Domnului. Am recunoscut rapid locul si am oprit. Mai fusesem acolo anul trecut in iunie, impreuna cu un grup de romani-americani de pe coasta de vest a Americii, condusi de catre parintele Cornell Avramescu, cel care facuse parte din delegatia Bisericii Ortodoxe din SUA in anul 2004, la aducerea acasa a icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului de la Tihvin. Atunci, in iunie 2004, dupa 60 de ani de exil in SUA, icoana calatorise peste ocean cu un avion special , asigurata fiind cu o suma imensa, in timp ce delegatia de clerici, condusa de catre Alexei II – Patriarhul Moscovei si a intregii Rusii si Mitropolitul Gherman, primatul Bisericii Ortodoxe din America, zburase cu un alt avion, separat. Parintele Cornell povestea ca a fost extrem de impresionat de primirea care I s-a facut Icoanei Tihvinskaya de catre poporul rus si de grupul de 116 preoti care asteptau icoana la Moscova!  Pe strazile din jurul Catedralei Mantuitorului ( cea mai mare catedrala ortodoxa din lume) au fost mii si mii de oameni care se rugau si asteptau sa inceapa procesiunea…De acolo, icoana a fost dusa la St Petersburg si intr-un final la Tihvin ( 230 km est fata de St Petersburg, oraselul cu 63.000 locuitori care s-a nascut in jurul Manastirii Adormirii Maicii Domnului). Miscat fiind de forta ortodoxiei ruse, de trairea avuta in 2004, parintele Cornell Avramescu, parohul, ctitorul si pictorul unei biserici ortodoxe din Ananheim California in care incap simultan 500 de crestini , s-a gandit sa le arate enoriasior sai ce va sa fie sufletul rus pravoslavnic, dincolo de ceea ce stiau cu totii ca a insemnat bolsevismul de care fugisera ei in cealalta parte a pamantului. Un act de marturisire a lui Hristos, asumat de Parintele Cornell, pe care nu l-am inteles atunci, la adevarata sa valoare. Fara sa premeditam, parcurgand programul propus pas cu pas, am ajuns la Tihvin in 26 iunie, adica exact in ziua de praznuirea acestei icoane, pe stil nou! Icoana Maicii Domnului de la Tihvin le-a deschis asadar si lor drumul Rusiei, celor 25 de pelerini ortodocsi americani ai anului 2007…

Acum, tot in iunie dar in 2008, din nou la Tihvin: de data aceasta este soare. Strabatem drumul drept din incinta manastirii, trecem prin prima poarta, apoi prin cea de-a doua ( sunt doua curti mari, patrate, successive), ne minunam de turnul clopotnita cu arhitectura ciudata, specific novgorodeana, cu multe turle ( si 20 de clopote) ridicat la 1600 pe zidul din dreapta manastirii si ajungem la biserica in care se afla cea catre care dorim sa facem inchinare: renumita Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului din Tihvin. Foarte mare, impodobita cu ghirlande de flori albe, cu ferecatura bogata care fura privirea, lasand prea putin sa se vada din pictura Sf Apostol Luca,  icoana Maicii Domnului ne astepta! Ne-am inchinat fiecare in tacere, rugandu-ne pentru cei dragi, ei, celei atat dragi… Fiecare a simtit dupa cat i-a fost dat sa simta. A.A. mi-a spus, seara: am primit atat dragoste, atat caldura ca… am simtit ca trebuie sa-I las bijuteriile de pe mine – si le-a donat acolo, pe loc, manastirii; cu forme legale. Un prim pas catre lepadarea de cele lumesti…

Am lasat si noi putin acolo, la picioarele Sfintei Maicute a Pruncului Iisus – putin din sufletul nostru… Si am luat harul, darul sau si binecuvantare.

“Dupa inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos si dupa pogorarea Sfantului Duh, trecand multa vreme, dumnezeiescul apostol Luca Evanghelistul, fiind iscusit a zugravi icoane, a zugravit pe o scandura chipul Preacuratei Stapanei noastre Nascatoare de Dumnezeu si l-a adus la Doamna pururea Fecioara Maria. Iar ea, vazand pe icoana chipul fetei sale, si-a adus aminte de proorocia sa de mai inainte si a zis: De acum ma vor ferici toate neamurile! Apoi a zis si aceasta: darul meu sa fie cu icoana aceasta! Si s-a facut cu lucrul preasfantului ei cuvant, pentru ca au inceput a se face negraite minuni la acea sfanta icoana, cu darul Maicii Domnului”. Icoana aceasta a fost dusa de Sf Apostol Luca in Antiohia, apoi dupa multi ani a ajuns in Ierusalim si la Constantinopol, la biserica din Vlaherne. Datorita multelor sale minuni, au inceput a numi icoana “ povatuitoare pe cale” sau “ajutatoare” sau in limba greaca, “odighitria”.

“Sf Apostol Pavel si Sf Ioan cuvantatorul de Dumnezeu, mai inainte de a se duce, precum s-au dus si ceilalti apostoli, la marginile pamantului, pentru propavaduirea lui Hrisos, propavaduiau pe Hristos prin cetatile din jurul Ierusalimului.” In Lida au petrecut un an si acolo au zidit o biserica cu numele Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, dupa care au mers la Maicuta Domnului si au rugat-o sa o binecuvanteze si sa o sfinteasca prin venirea sa. “Iar Preasfanta Nascatoare de Dumenzeu a zis catre dansii: Mergeti bucurandu-va acolo si eu voi fi cu voi!” Iar ei, mergand , au aflat in biserica aceea un stalp ce intarea cladirea, pe care era zugravit chipul Preacuratei, dar nu de mana, ci de Dumnezeu zugravit, avand cu totul asemanarea cinstitei sale feţe si cinstitelor sale haine. “Deci ei, vazand-o, s-au inchinat acelui chip nezugravit de mana al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si au multumit lui Dumnezeu Cuvantul Cel ce S-a intrupat dintr-insa. Iar dupa aceea Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu a mers acolo singura si, vazandu-si chipul sau si multimea de popor care crezuse in Hristos, s-a veselit cu duhul; iar ea a dat acelei icoane darul si puterea facerii de minuni”. Peste multi ani, in vremea prigonirii icoanelor, fericitul Gherman – viitorul patriarh al Constantinopolului – mergand sa se inchine la locurile sfinte, a ajuns si la Lida si a vazut chipul cel facator de minuni al Preacuratei pe stalpul bisericii si, rugandu-se cu caldura, a poruncit unui zugrav sa-I zugraveasca pe o scandura icoana aceea. Icoana astfel zugravita a luat-o cu sine la Constantinopol. Pe vremea Imparatului Leon Isaurul patriarhul Gheram a fost izgonit si la plecare a luat cu el doua incoane, aceea a Mantuitorului Hristos si aceea a Maicii Domnului, pictata la Lida dupa chipul celei facatoare de minuni. Pe amandoua, pe rand, le-a dat drumul pe mare, plutind cu mesaj scris si pus in lemnul icoanei, catre Preasfintitul Grigorie, papa al Romei celei vechi. Noaptea papei I s-a facut instiintare de venirea icoanei, iar dimineata, iesind in intampinare pe raul Tibru, cu tot clerul, cu lumanari si cadiri, papa a primit icoana Maicii Domnului plutind pe apa spre dansii, asa cum primise si icoana Domnului Iisus Hristos venita mai inainte. Icoanele astfel ajunse la Roma au instiintat despre prigonirile cumplite asupra dreptcredinciosilor, ce se faceau la Constantinopol, si au ramas in biserica Sf Petru pt alinarea crestinilor de aici. Dupa mai bine de o suta de ani, venind la imparatie Sf Imparateasa Teodora si fiul sau Mihail, icoana Maicii Domnului se va intoarce la Constantinopol tot pe apa, miscandu-se din voie proprie, fiind din nou asezata in Biserica Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Icoana este acum numita “Romanca, pentru ca venise de la Roma si se faceau de la dansa foarte multe minuni”.

Cu 70 de ani inainte de caderea Constantinopolului ( care avea sa fie in anul 453) deci in 1383, in nordul Rusiei crestinate abia cu 4 secole in urma, “ in hotarele marelui Novgorod, nu departe de Marea Baltica, in apele lacului Neva, niste pescari vanau peste si, fara de veste, i-a luminat de sus o stralucire cu raza luminoasa. Ei, uitandu-se, au vazut icoana Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, stralucind in chipul soarelui si mergand in vazduh deasupra apei, purtata de o mana nevazuta.” Dar icoana a dispatut in scurta vreme. “Dupa aceea, aceeasi icoana s-a aratat in acelasi hotar al marelui Novgorod, … la o departare de o suta de stadii de Tihvin, stand in vazduh si stralucind cu negraita lumina”. Dar si de acolo icoana a fost mutate de catre ingeri mai aproape de raul Tihvin, ca la douazeci de stadii, dupa care s-a aratat din nou in padurea deasa de langa rau, loc in care s-a si zidit prima biserica, de lemn, inchinata Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, in care  a fost asezata icoana sa facatoare de minuni.

In istoria zbuciumata a Novgorodului des calcat de suedezi, aceasta icoana a aparat de multe ori nu doar manastirea ci chiar intreaga zona, unul dintre episoadele cunoscute fiind acela in care armatei suedezilor li s-a aratat o alta armata, imaginara, foarte numeroasa care apara pamantul rus; suedezii au facut cale intoarsa, renuntand la lupta si la idea de expansiune teritoriala.

Dovada ca aceasta icoana de la Tihvin provine din Constantinopol este inscrisa in cartile cele vechi, in care se istoriseste ca niste negustori bogati rusi, credinciosi, aflati la Constantinopol, vorbind cu preasfintitul patriarh al Constantinopolului, au fost intrebati de catre acesta daca nu au vazut o icoana a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, care dispruse din locul de inchinare – si le-a aratat acel loc si le-a descris icoana facatoare de minuni. Iar ei i-au vorbit despre aparitia unei asemenea incoane la Tihvin in mai multe locuri, pana si-a ales locul de manastire. Cerand multe date, patriarhul a inteles ca este chiar acea icoana care please de la dansii. “Dupa aceea spunea singur cum ca acea icoana facatoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu se ducea pe mare cu preaslavire de la Constantinopol, din imparateasca cetate, oriunde o randuia pe ea dumnezeiasca purtare de grija si dupa catava vreme iarasi se intorcea la imparateasca cetate. Astfel facea multe minuni si faceri de bine oamenilor credinciosi, dandu-le biruinta si izbanda asupra potrivnicilor, ca cea tare ajutatoare.” Dar a inteles patriarhul ca, pentru mandrie, ura de frati si nedreptati, icoana a plecat de tot de la dansii…

Iar sinaxarul zilei de 26 iunie se incheie astfel: “ acestea se cunosc despre cele doua icoane facatoare de minuni care au fost in Constantinopol: despre cea dintai, care s-a numit Odighitria, zugravita de Sfantul Luca, si de cealalta, care s-a zugravit de Sf Gherman dupa cea din Lida si mai pe urma s-a numit Romanca. Iar despre acea icoana facatoare de minuni a Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu care a mers din Constantinopol in Rusia prin vazduh, la locul ce se numeste Tihvini, nu se stie care este, Odighitria sau Romanca sau alta icoana oarecare izvoratoare de darul minunilor. Iar noi, pentru lucrurile cele nestiute de noi neiscodind cu desarta iubire de cercare si neispitind judecatile cele nestiute ale lui Dumnezeu, cinstim cu bunacuviinta fiecare icoana a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, cadem cu credinta la dansa, o sarutam cu dragoste si cu frica, ne inchinam cu cucernicie…”

Icoana a ramas in Rusia la Tihvin, pana in anul 1941, cand , dupa o scurta perioada de ocupatie germana a zonei, nemtii se retrag si iau toate valorile pe care le gasesc ( manastirea Tihvin fusese inchisa de puterea sovietica in 1920). Icoana este dusa intai la Pskov, apoi in Lituania, la Riga. La finele anului 1944 icoana este dusa la Chicago de catre preotul Ioan Garklavs, care va deveni mai apoi Arhiepiscopul Ioan de Chicago si Minneapolis. Scoaterea icoanei din Lituania a fost posibila cu ajutorul unui tanar de 16 ani, care va deveni fiul adoptiv al parintelui Ioan si mai apoi, preotul Serghei Garklavs, cel care, timp de 63 de ani, va fi pazitorul si ingrijitorul acestei icoane, pe pamant american. La moartea Arhiepiscopului Ioan, in 1982, acesta lasa cuvant fiului sau adoptiv ca icoana Maicii Domnului de la Tihvin sa fie inapoiata poporului rus, atunci cand se vor fi facut conditiile politice si economice necesare primirii acesteia.

In 21 aprilie 1995, locuitorii oraselului Tihvin scriu si semneaza o petitie catre Patriarhul Moscovei si a intregii Rusii, Alexei II, cerand binecuvantare pentru redeschiderea Manastirii Adormirea Maicii Domnului, manastire in jurul careia s-a format de fapt orasul. Peste doar o luna manastirea se redeschide ca manastire de calugari si incep lucrarile de renovare, iar dupa un an incep slujbele in onoarea icoanei Maicii Domnului Tihvinskaia, aflata inca departe.

In primavara anului 2003 s-au finalizat ultimele formalitati pentru intoarcerea icoanei acasa, la Tihvin, avandu-se acordul parintelui Serghei Garklavs, pastratorul ei timp de 63 de ani ( trei generatii ale acestei familii au vegheat langa icoana – sau au fost binecuvantate de icoana Maicii lui Dumnezeu).

In Rusia, la Tihvin, se fac eforturi mari de restaurare, pentru primirea cum se cuvine a sfintei icoane, acasa.

Dupa 60 de ani de exil, in iunie 2004 icoana Maicii Domnului Tihvinskaya este readusa din catedrala Sfintei Treimi din Chicago in Rusia, insotita fiind de preotul Serghei Garklavs ( care acum finalizeaza misiunea vietii sale), de catre Primatul Bisericii Ortodoxe Americane, Mitropolitul Gherman si de catre Alexei II – patriarhul Moscovei si a intregii Rusii.

O gasim acum la locul de inchinare pe care Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu si l-a ales, accesibila, nepazita, in loc aparent modest, sarac, dar locuit de oameni puternici in credinta, care au asteptat-o cu miile pe strazi, in procesiuni, sperand, crezand in bogatia de tamaduiri si de faceri de bine pe ea ni le poate da tuturor.

In timp, locul in care s-a aflat din voie dumnezeiasca icoana Maicii Domnului Tihvinskaya, a punctat pe harta lumii capitalele crestinismului la fiecare moment istoric : Tara Sfanta, Roma si Constantinopol, iar dupa caderea acestuia in mainile musulmanilor, Rusia. In secolul XX, in perioada prigoanei comuniste, cand pamantul rus a fost udat de sanele noilor mucenici ( a doua jertfa, ca amploare, dupa cea a mucenicilor primelor veacuri crestine) icoana a ajuns in Lumea Noua, la Chicago, intarind acolo, prin bogata izvorare de mir si facere de minuni, ortodoxia “veche” de doar doua sute de ani. Intoarcerea sa in Rusia poate fi un argument pentru Biserica Ortodoxa Rusa in sustinerea ideii ca Moscova este a treia ( si ultima) capitala a ortdoxiei, dupa Roma si Cosntantinopol.

Oricum ar fi, afirmatia egumenului Manastirii Adormirea Maicii Domnului de la Tihvin, parintele Eufimi, ne da cheia intelegerii mesajului icoanei Maicii Domnului din Tihvin pentru fiecare dintre noi:  “Odighitria in limba greaca inseamna Calauzitoarea. Preasfanta Maica ne calauzeste, cu dreapta sa, aratand direct catre Calea, Adevarul si Viata: Hristos Pruncul, Fiul lui Dumnezeu. Frati si surori, nu exista un drum mai important si mai salvator decat acesta”.

Maria Chirculescu

www.miriamturism.ro

Copyright 2017 Miriam Turism, Agentie de turism organizatoare de programe interne si externe, Toate Drepturile Rezervate
Developed by BIT Development.