Miriam Turism: Pelerinaje si programe turistice in tara sfanta

MIRIAM TURISM
Sunati-ne la:
004-0723-645-180 si
004-0722-220-631.
MIRIAM TURISM : programe diverse, in intreaga lume, pentru sufletul dv!

Pelerinaj in Alaska, februarie 2009

Maica Nina, stareta ortodoxa americanca retrasa in pustiul insulitelor Alaskai, cea care vorbeste fluent romaneste pentru ca in urma cu  mai bine de 10 ani a fost ucenica Parintelui Iustin Parvu – impreuna cu inca trei vietuitoare: acesta este toata obstea Skitului Sf Nil de Sorska din Alaska  si, de fapt, acestea sunt singurele locuitoare ale insulei Nilus.

Ca si odinioara Sf Nil – retras pe la anul 1480 intre mlastinile salbatice, pustii si infricosatoare ale raului Sora din nordul Rusiei, cele trei americance ortodoxe si ultima sosita – sora rusoaica, licentiate in teologie si cu un masterat terminat in SUA – isi duc viata intre apele Pacificului de nord, insula si schitul lor fiind vecine cu Insula Pinului (Spruce Island) si schitul de calugari Sf Mihail, ambele asezaminte monahale apartinand Manastirii ortodoxe din Platina ( SUA) intemeiata de Parintele Seraphim Rose. Si ca precizarea sa fie completa, trebuie sa spunem ca in aceste locuri a trait mai bine de 30 de ani ( pana in anul 1836) Sf Gherman din Alaska, calugarul misionar rus devenit primul sfant ortodox al Americii, iar urmasii sai americani intru viata crestina traiesc crezand , stiind in fiecare moment ca sfantul Gherman ii protejeaza si ca nimic nu se intampla fara voia sfantului: marea nu isi aseaza apele tumultoase, vantul nu tace, pelerinii nu pot ajunge acolo decat daca Sf Gherman binecuvanteaza!

Mai aproape de Rusia/ Siberia ( 80 km) decat de celelalte 48 de state americane ( aflate la 805 km distanta), izolata Alaska – “ultima frontiera” – este un teritoriu salbatic, acoperit cu paduri fara poteci si populat cu animale salbatice cu care nu ti-ai dori sa te intalnesti fata in fata, ursul brun Kodiak atingand in mod frecvent inaltimea de 3 metri. Aici, pe insula Kodiak, a sosit in anul 1794 prima misiune ortodoxa rusa de la Valaam, din care faceau parte 10 calugari, singurul ramas in viata fiind parintele Gherman. Părintele Gherman nota într-o scrisoare : « Domnul să fie lăudat! Am botezat mai bine de şapte mii de americani şi am săvârşit mai bine de două mii de cununii… Îi iubim şi ei ne iubesc pe noi; sunt buni, însă săraci. Îşi doresc atât de mult să se boteze, încât şi-au distrus şi şi-au ars idolii. Ne temeam că vor fi dezbrăcaţi, însă mulţumită lui Dumnezeu nu sunt întrutotul lipsiţi de bună-cuviinţă… cămăşile lor din pene coboară îndeajuns în partea din faţă… ». Samanta ortodoxiei incepuse sa rodeasca pe pamant american. Fratietatea Sf Gherman din Alaska a fost fondata in 1963 de catre tanarul american Seraphim Rose, cu binecuvantarea Sf Ioan Maximovici, Arhiepiscopul de Shanhai si San Francisco al diasporei ruse, mare facator de minuni inca din timpul vietii – considerat a fi poate cel mai mare sfant orotdox al secolului 20. Editura fratietatii, infiintata in 1965, avea sa faca posibila publicarea traducerilor – pentru prima data in limba engleza – a celor mai importante scrieri ortodoxe, fiind publicate pana in prezent peste 100 de titluri, precum si o revista bilunara, The Orthodox Word. De altfel, Maica Nina a fost traducatoarea din limba romana a acestei edituri, in lungile si asprele ierni avand timp pentru aceasta indeletnicire. Iar Parintele Adrian de la schitul Sf Mihail de pe Insula Spruce face « naveta » intre Alaska si Platina / Nevada, ca editor si traducator al editurii. Fratietatea Sf Gherman din Alaska face parte din Dioceza Americana de Vest a Bisericii Ortodoxe Sậrbe.

Viata maicilor si a calugarilor de pe cele doua insule aflate la 18 km distanta de mai importanta Insupa Kodiak este simpla, ei incercand sa traisca in duhul sfintilor Nil de Sorska si Gherman de Alaska ( cel care si-a numit insula Noul Valaam) : pravila zilnica si munca cea aducatoare de minimum necesar de trai. Vara si maicile pescuiesc suficient peste oceanic, pe care il afuma astfel incat sa fie hrana de baza in lungile ierni subpolare ; fac gradinarie, culeg fructe de padure, ciuperci si plante pentru ceaiuri. Iarna studiaza, traduc, picteaza si fac lucru de mana.

Padurea deasa care acopera insula este formata aproape exclusiv dintr-o specie de pin foarte ciudata vederii, acoperita integral de un muschi parazit ( umiditatea excesiva din aer face posibila aceasta co-vietuire), iar ceea ce vezi pare halucinant, un peisaj parca ireal, o padure – personaj cu brate puternice, care pare sa ii apere pe calugari si sa ii faca sa se simta in siguranta.

Maica Nina a locuit timp de noua ani jumatate in prima chilie de pe insula, care a apartinut calugarilor sositi aici de la Platina acum 15 ani. Chilia veche avea doua camarute : un minuscul paraclis ( cu stergare romanesti si icoana Sf Cuvioase Parascheva) si un loc de dormit. Dupa ce calugarii s-au mutat pe insula Spruce acum 10 ani, aici s-a intemeiat schitul de maici, iar de cateva luni Maica Nina are chilie noua in padure, in care tine 4 rafturi de carte bisericeasca numai in limba romana. Maica spune ca a donat 50 de kilograme de carti cand s-a mutat aici, dar pe acestea le-a pastrat pentru sufletul ei.

Chilia veche este deocamdata goala, urmand sa o dea celei de a doua maici, care isi doreste foarte mult sa vietuiasca singura. Pana atunci insa locuieste impreuna cu cele doua novice, pt ca acestea nu trebuie lasate singure. Testul cel mai greu a fost trecut : cele doua novice au rezistat o iarna la schitul Sf Nil din Alaska, deci vor ramane, cu ajutorul Domnului, sa vietuiasca si mai departe.

Cu un ceai cald, cu o vorba romaneasca, aratandu-ne insula nevointei sale intru bucuria Domnului, stareta americanca ne-a incalzit sufletul si ne-a dat puterea sa plecam mai departe catre insula Spruce. Insula Nilus este atat de mica, incat intr-o ora poti sa-i dai ocol, jur-imprejur pe marginile sale abrupte, stancoase, populate vara de o pasare ciudata care seamana cu un pinguin cu cioc rosu ( tufted puffin). Pe la mijlocul drumului de intoarcere catre trapeza, prin padure, maica spune : cred ca a venit Parintele Adrian dupa voi, l-am simtit… Intr-adevar, barca condusa de Parintele Adrian ne astepta deja.

La plecare, facand cativa pasi pe langa tarm cu cea de-a doua maica, am intrebat-o cum se slujeste Sfanta Liturghie pe insula. Mi-a raspuns : « suntem la schit, facem pravila, avem Sfanta Liturghie doar atunci cand vine aici sa ne spovedeasca duhovnicul nostru, Staretul Gherasim de la Platina. Acum il asteptam, trebuie sa se intoarca din Serbia si vine apoi la noi in Alaska… »

“ In jurul anului 1480, Sf Nil de Sorska si ucenicul sau Sf Inochentie s-au intors de la Sf Munte Athos in manastirea de la Lacul Alb avand gandul sa aseze acolo randuiala de viata a schiturilor, care pana atunci era necunoscuta in Rusia, unde nu se gaseau decat fie manastiri mari si bogate, fie pustnici. Aceasta cale de mijloc in care calugarii traiesc singuri in chili osebite unele de altele si se aduna din vreme in vreme pentru Sfanta Liturghie a fost odinioara la temelia slavitelor asezari calugaresti din Egipt, laudata fiind de Sfintii Parinti ca este cea mai potrivita pentru urcarea pe scara virtutilor…

In Tipicul pe care l-a scris pentru schit, Sfantul Nil a randuit ca monahii sa traiasca din munca mainilor lor, ferindu-se de muncile grele si neprimind milostenii decat la vreme de boala sau de nevoie neaparata, pentru a-si pastra libertatea si linistea lor. Le era oprit sa paraseasca schitul, unde femeile si copiii nu aveau voie sa intre. Calugarii trebuiau sa traiasca in cea mai mare simplitate, multumindu-se cu cele de nevointa neaparata, precum a randuit si Sfantul Vasile. Insasi bisericuta trebuia sa fie saraca, fara ornamente si lipsita de lucruri pretioase. Nimeni nu avea alta grija decat sa lupte zi si noapte impotriva gandurilor patimase, prin post si priveghere si indeosebi prin rugaciunea neincetata a mintii in inima.

Desi era retras cu totul, faima Sfantului Nil a ajuns pana in marile cetati ale Rusiei”, fiind chemat in 1490 si apoi in 1503 la doua sinoade foarte importante pentru ortodoxia rusa, la Moscova.

“In secolele care vor urma, duhul de nevointa al Sfantului Nil va fi ca focul care moscneste sub cenusa si scrierile lui vor avea o inraurire insemnata pentru renasterea duhovniceasca, care va avea loc in Biserica Rusa incepand cu Sfantul Paisie Velicicovski si urmand cu sfintii stareti de la Optina” ( Vietile Sfintilor, 7 mai – Editura Man. Sihastria).

In nebunia Americii care traieste pentru distractie si pentru consum, ortodoxia e floare rara… Si totusi, aici in mijlocul Americii – la Platina si la San Francisco si in Arizona la parintele Efrem – si in departata Alaska am intalnit credinta ortodoxa pura, americani de varsta mea, contemporani ai nostri uimitori in vietuirea lor, locuri sfinte ca de inceput de veac crestin.

Veniti si veti vedea…

http://miriamturism.wordpress.com/2009/04/16/pelerinaj-in-alaska-la-sf-gherman-pe-insula-kodiak-icoane-inedite/

sau

http://miriamturism.ro/pelerinaj-in-alaska-la-sf-gherman2009.php

Maria Chirculescu

MIRIAM TURISM

www.miriamturism.ro

Copyright 2017 Miriam Turism, Agentie de turism organizatoare de programe interne si externe, Toate Drepturile Rezervate
Developed by BIT Development.